Îmbrățișarea nesfârșitei întinderi de albastru este despărțită doar de o plajă moale, nisipoasă în această pictură, fragmentând astfel linia orizontului. Lucrarea, printr-o atmosferă minimalistă, invită privitorul la o călătorie interioară, încurajându-l să rămână puțin singur și să evadeze din rutina cotidiană.
Această formă de singurătate nu simbolizează izolarea, ci mai degrabă eliberarea deplină și definitivă de poverile și stimulii inutili.
Mica velă roșie care se leagănă în depărtare ilustrează acest proces de desprindere, permițându-ți să te îndepărtezi treptat de țărm, de valurile care îți deviau drumul vieții, de emoțiile captivante și de tiparele înrădăcinate.
În această lumină, lucrarea poate fi interpretată ca o alegorie a eliberării.
30x40 cm
2025
